[b]Joseph Murphy (1898-1981)[/b]

Continuare (Postarea 3) CUM SA-TI FOLOSESTI PUTERILE DE VINDECARE (...si nu doar numai atat...)

Păşiţi cu îndrăzneală în sinagoga voastră, adică în templul minţii dumneavoastră ; acolo, reculegeţi-vă, adunaţi-vă gândurile şi repetaţi Adevărurile despre Dumnezeu simţind atmosfera de libertate psihică şi pace mentală pentru persoana bolnavă. Deveniţi apoi Isus (Mental-iluminat); sunteţi plin de Credinţă şi încredere, anihilând orice sinptom şi manifestre a blocajelor mentale. Respingeţi cu tărie părerile şi verdictele celor din jurul dumneavoasră. Faceţi acest lucru energic, stăruitor, cu un simţ al cunoaşterii interioare; acum ştiţi că aveţi puterea de a rosti cuvântul, simţiţi că gândurile dumneavoastră au acelaşi forţă ca şi Gândirea Infinită din lăuntrul dumneavoastră.
Quimby, marele vindecător american, ştia că atunci când se gândeşte la pacientul său ia în stăpânire trupul şi mintea acelei persoane pentru a contempla apoi divina sa perfecţiune. El a izbutit să repete multe din miracolele descrise în Biblie. Cuvântul pe care îl trimitea Quimby era convingerea lui interioară că ceea ce este adevărat pentru Dumnezeu este la fel de adevărat şi pentru pacienţii lui. El şi-a trimis cuvântul său şi i-a vindecat.
În psihicul uman există multe “spirite malefice” -emoţii negative- ca resentimentul, ura, răzbunarea, gelozia, etc. Se poate spune că un om stăpânit de o ură puternică, este posedat de un spirit malefic. Starea sufletească, sau emoţiile dominante întruchipează spiritul ce operează la nivel uman. Legea care guvernează mentalul dumneavoastră subiectiv statuează că acesta este predispus sugestiei. În trecut exista credinţa că oricine este susceptibil oricând să fie luat în stăpânire de către demon. Mulţi oameni care, din cauza propiilor spaime, cad pradă stării subiective crezând că sunt posedaţi de diavol, cu alte cuvinte, cad în puterea gândurilor pline de teamă.
Nu numai în vechime, dar şi astăzi în unele părţi ale lumii, profesia de exorcist era şi este încă una foarte profitabilă. În general se crede că demonii sunt alungaţi de apa sfiinţită, de Biblie şi de numele lui Dumnezeu. Astfel, la comanda verbală a exorcistului, asa-zişii diavoli îşi vor lua tălpăşiţa, eliberând pacientul. Câteodată, la auzul numelui magic, bolnavul cade pradă convulsiilor şi atunci sunt chemaţi mai mulţi exorcişti... După cum vă daţi seama întreaga procedură este o problemă e convingere; exorcistului i se va da după Credinţa(…credinţa-încredere) pe care o manifestă atunci.
În experimentele de hipnoză efectuate de către medici sau de alţi specialişti, i se poate cere unui subiect aflat în transă să se conporte ca o persoană nesănătoasă psihic. De exemplu i se poate sugera să sară ridicând un picior în aer, la vederea unui câine, şi respectivul va sări astfel. Dacă subiectului în cauză i se aplică o sugestie post hipnotică, el va repeta săritura şi după ce va ieşi din transă. Aceasta este o constrângere. I se poate sugera unei persoane faptul că este posedată de un diavol sau de un spirit malefic, iar subconştientul său – care reacţionează la sugestie – se va comporta ca atare, iterpretându-şi rolul de diavol la fel de bine ca oricare altul. Subconştientul va etala atâtea tipuri şi niveluri ale maleficului câte i s-au sugerat. S-a dovedit în mod experimenral că orice tulburare mentală poate fi provocată prin sugestia în stare de transă. În aceste cazuri, dacă subiectului i se afirmă că este vorba doar de o simplă sugestie hipnotică, aberaţiile psihice dispar. Existenţa maniilor, a depresiilor, psihozelor şi schizofreniilor poate fi demonstrată prin intermediul sugestiei. Se vede uşor deci de unde provin aşa-zişii demoni.
Ceremonia de exorcism, practicată încă şi în ziua de azi de către anumite organizaţii, constituie de fapt o comandă cu mare putere sugestivă adresată mentalului subiectiv; rezultatul obţinut se află în relaţie directă cu încrederea manifestată de operator. Faptul că tulburarea poate fi vindecată printr-un ritual sau ceremonie demonstrează originile mentale ale acesteia, excluzând orice cauze supranaurale ori determinate de entităţi exterioare bolnavului.
Mulţi oameni îmi scriu sau vin la mine şi-mi spun că aud tot timpul voci care repetă lucruri teribile. Toţi cred că sunt posedaţi de spirite malefice. Răspunsul meu este că şi eu aud voci; claraudiţia – e o caracteristică a minţii omeneşti, cea care permite mentalului obiectiv să recepţioneze mesaje de la propiul subconştient sau de la o altă persoană prin intermediul cuvintelor mental-rostite.
Cu câteva săptămâni în urmă am auzit clar răspunsul la o întrebare care mă preocupa de multă vreme. Cuvintele erau foarte limpezi şi nu aparţineau vreunei entităţi neîntrupate, ci Eu-lui meu subiectiv care este una cu Înţelepciunea Nemărginită şi Infinita Inteligenţă. Ideile sau răspunsurile care vin de la subconştient trebuie să apară în aşa mod ca să fie înţelese de respectiva persoană, adică prin filtrul simţurilor! Există mulţi oameni care aud voci prin claraudiţie; unii atribuie această particularitate imaginaţiei, alţii privesc fenomenul ca pe o halucinaţie subiectivă. Unele persoane consideră că astfel aud voci ale unor persoane decedate. Nu mai este desigur nevoie să spunem că aceleaşi legi ale sugestiei se aplică acestor manifestări de claraudiţie şi le guvernează.
Subconştientul îşi atribuie rolul sugerat de mentalul conştient. Dacă dumneavoastră consideraţi, de exemplu, că cel ce vă vorbeşte este un înger păzitor sau vocea unui spirit de pe altă lume, subconştientul se va conforma acestei sugestii şi comunicările ulterioare vor fi conduse pe acelaşi bază; mentalul subiectiv îşi va asuma rolul unui înger sau a unui demon, exact aşa cum i s-a sugerat.
Cu câteva luni în urmă, un tânăr student la o universitate din zonă a venit la mine pentru a se plânge că aude neîncetat vocile unor spirite care nu-l lasă de loc în pace, îl îndeamnă să facă lucruri rele şi nu-i dau voie să citească Biblia sau alte cărţi cu subiect spiritual. Era convins că cei care îi vorbesc sunt fiinţe supranaturale. Fară a şti că toată lumea posedă mai mult sau mai puţin capacitatea de claraudiţie, tânărul a început să creadă că este posedat de spirite malefice, mai precis de spirite ale celor dispăruţi din această lume. Din cauza temerilor şi a îngrijorărilor continue, subiectul a devenit cu timpul o manie. Subconştientul său, dominat de o sugestie falsă, dar omnipotentă, a preluat încetul cu încetul controlul asupra facultăţilor obiective, instalându-se în locul gândirii raţionale. Tânărul devenise o persoană dezechilibrată, aşa cum sunt toţi cei care permit falselor credinţe intime să pună stăpânire pe mintea lor.
Să nu lăsăm ca “tâlharii, asasinii şi răufacătorii” să pună stăpânire pe psihicul nostru. Să aşezăm în loc Dragostea şi Înţelepciunea Divină. Credinţa în Dumnezeu (Inteligenţa Cosmică ) şi gândurile frumoase să fie principala preocupare a minţii dumneavoastră. Subconştientul îşi are totdeauna, în fiecare din noi, rolul său deosebit de important dar el poate fi influenţat în mod pozitiv sau negativ. Trebuie să aveţi mereu grijă să-i oferiţi sugestii pozitive, constructive şi armonioase, care nu vor face decât să-i amplifice puterile transcendente.
Explicaţiile pe care i le-am dat tânărului sudent au făcut o puternică impresie asupra lui. Înainte de a pleca i-am scris o rugăciune şi l-am îndemnat să o repete de trei ori pe zi timp de câte zece sau cincisprezece minute. Rugăciunea suna aşa : “ Iubirea, Adevărul şi Înţelepciunea lui Dumnezeu să-mi umple mintea şi sufletul. Iubesc Adevărul, îl aud şi îl cunosc . Râurile de Pace ale Domnului să curgă în mintea mea, iar eu înalţ mulţumiri pentru libertate”.
Tânărul a repetat această rugăciune rar, cu voce joasă, cu veneraţie şi adâncă simţire, mai cu seamă seara înainte de a adormi. Indentificându-se el însuşi cu pacea şi armonia, a izbutit să determine o rearanjare a tiparelor sale de gândire şi imaginaţie, la scurt timp survenind vindecarea. Ştia că ce este adevărat pentru Dumnezeu este la fel de adevărat şi pentru el însuşi, reuşind prin repetare, credinţă şi speranţă să creeze o convingere.
Între timp , eu mă rugam pentru el dimineaţa şi seara după cum urmează :
” John gândeşte corect. El reflectă pe deplin Înţelepciunea şi Inteligenţa Divină. Mintea lui este aidoma minţii lui Dumnezeu, neschimbată şi eternă. John aude vocea Domnului - vocea Păcii şi a Iubirii. El înţelege, cunoaşte şi iubeşte Adevărul. Fie ca Râurile de pace ale Domnului să-i inunde mintea. Gândurile lui sunt pline de Înţelegere şi Înţelepciune Dumnezeiască. Tot ceea ce-l necăjeste dispare acum lăsându-l liber şi liniştit”.
Am meditat asupra acestor cuvinte dimineaţa şi seara simţind aievea senzaţia de pace şi armonie; la sfârşitul săptămânii, tânărul era complect liber. Am alungat departe de mine senzaţiile de teamă şi impresiile simţurilor, a trebuit să mă curăţ eu însămi de credinţa în starea de boală şi rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Cred că explicaţiile pe care i le-am oferit i-au fost de mare ajutor. Starea de rău este prezentă în noi atâta vreme cât o vedem portretizată cu ochii minţii. Eşecurile se datorează lipsei de încredere în discipoli, adică în facultăţile noastre mentale. Trebuie să contemplăm fără încetare Infinita Perfecţiune din noi, până ce zorii se ivesc şi umbrele dispar. Şi nu lăsa pe diavoli să vorbească …